Chiar dacă urechile sunt doar un pic deformate, acest neajuns poate duce la frustrarea copilului și la probleme de adaptare printre colegii săi de școală. Chiar și pentru adulți efectele sunt nu numai de ordin estetic, dar și de ordin psihic și social.
Tehnica din acest domeniu permite nu numai îndreptarea urechilor, ci și modelarea sau reducerea mărimii lor. Adesea persoanele adulte recurg la această intervenție în combinație cu alte operații de chirurgie plastică facială.
Otoplastia, corectarea urechilor decolate, se face pentru a apropia urechile de cap sau pentru a le face mai mici. De obicei urechile decolate sunt asimetrice, una fiind mai decolată decât cealaltă; de asemenea pot exista diferențe de mărime între cele 2 urechi.
Scopul operației este de a restabili această simetrie, dar nu trebuie omis că poate nu va fi perfectă.
Operația se face după vârsta de 4-5 ani, când urechea a atins aproape dimensiunile pe care le are un adult. Este indicat ca operația să se facă înainte ca pacientul să intre în colectivități (grădiniță, școală), pentru a evita apariția unor traume psihice datorate unor comentarii nefavorabile. Este de preferat ca inițiativa pentru operație să vina în primul rând din partea copiilor, care astfel sunt mai cooperanți și mai mulțumiți de rezultat.
Principiul intervenției constă în a „constrânge” cartilajul urechii decolate să se plicatureze, deoarece este prea îndreptat, prea întins, prea îndepărtat și să se reapropie de craniu, astfel încât să fie paralel cu convexitatea osoasă. Acțiunea asupra cartilajului este completată frecvent cu o excizie a tegumentului retroauricular, care permite armonizarea dimensiunii pielii pe noile contururi ale cartilajului. Această rezecție cutanată nu este suficientă pentru a repoziționa urechile: întotdeauna este necesar să se acționeze și asupra cartilajului. Acțiunea asupra cartilajului poate să se facă prin plasarea unor fire mici, neresorbabile, sau lent resorbabile, incolore, care sunt lăsate pe loc. Cicatricea din spatele urechii este aproape imperceptibilă. La copiii foarte mici se preferă anestezia generală, iar la copiii mai mari și adulți, anestezia locală, combinată cu o anestezie intravenoasă ușoară. Operația durează aproximativ 1 oră.
Există diferențe foarte mari între pacienți în ceea ce privește capacitatea de vindecare, astfel că rezultatul nu este niciodată complet predictibil.
Într-un procent redus pot apărea mici cheaguri de sânge în spatele urechii, la nivelul inciziei sau mici infecții localizate la nivelul tegumentului sau al cartilajului, care se tratează cu antibiotic.
Recuperare. Copiii se pot întoarce în colectivitate după 1 săptămână (dar
trebuie supravegheați în prima lună), iar adulții pot relua lucrul după 2-3 zile.
